O explozie de raze gamma, provocată, poate, de coliziunea a două găuri negre, ar sta la originea misterioaselor raze cosmice care au lovit Pământul la sfârșitul secolului al VIII-lea e.n., potrivit unui studiu publicat luni în revista Royal Astronomical Society și citat de AFP.
n luna iunie a anului trecut, cercetătorii japonezi au descoperit, marcate în inelele unor trunchiuri de arbori, urmele unor raze emise de un eveniment cosmic inexplicabil. Ei au datat acest fenomen în anii 774 – 775, însă nu i-au găsit o explicație satisfăcătoare.
Fusa Miyake și colegii săi de la Universitatea din Nagoya (Japonia) au datat cu ajutorul carbonului 14 conținutul inelelor de creștere a doi cedri japonezi. În inelele corespunzând anilor 774 și 775, ei au descoperit o creștere mare și bruscă a nivelului de carbon 14, de circa 1,2%, de 20 de ori mai mare decât cea înregistrată de variațiile atribuite activității Soarelui.
Fenomenul a fost remarcat și la arbori din America de Nord și Europa.
Ipoteza unei erupții solare a fost eliminată, pentru că nu ar fi putut produce o creștere atât de mare a nivelului de carbon 14.
Cercetătorii au subliniat că mai multe cronici medievale din epocă vorbeau de un „crucifix roșu” apărut pe cer, după apus, sugerând că ar fi putut fi vorba de explozia unei supernove. Însă evenimentul a fost datat în 776 și ar fi lăsat alt tip de urme fizice.
Doi cercetători de la Institutul de astrofizică al Universității din Iena (Germania) au propus ca explicație un foarte scurt „supra-salt gamma” – cel mai luminos fenomen din Univers, când este emisă în câteva secunde o cantitate de energie mai mare decât cea emisă de Soare în miliarde de ani. Valeri Hambaryan și Ralph Neuhäuser, autorii studiului, spun că un astfel de fenomen ar putea provoca o creștere bruscă a nivelului de carbon 14, în absența unor mărturii istorice.
În noul studiu, oamenii de știință germani spun că două obiecte stelare foarte compacte – găuri negre, pitice albe etc. – s-ar fi putut ciocni și fuziona, provocând o descărcare de energie și raze electromagnetice și antrenând un „supra-salt gamma” atât de scurt încât nu a fost evocat în epocă de observatorii de pe Pământ.
Datorită instrumentelor moderne, astronomii din zilele noastre asistă la astfel de evenimente în galaxii îndepărtate de câteva ori pe an.
Fenomenul înregistrat în secolul al 8-lea nu a distrus forme de viață de pe Terra pentru că s-a produs la o distanță de Soare de 3.000 – 12.000 de ani-lumină.
Cercetătorii spun însă că, dacă un eveniment similar s-ar produce în prezent, chiar la mii de ani-lumină, acest lucru ar provoca haos în sistemele electronice de înaltă tehnologie, de care depind societățile avansate.
„Rămâne de determinat frecvența acestor creșteri de nivel de carbon 14, adică frecvența cu care astfel de supra-salturi gamma ating Terra. În cursul ultimilor 3.000 de ani – vârsta maximă a arborilor care mai trăiesc în prezent pe Pământ -, se pare că a avut loc doar un eveniment de acest tip”, a spus Neuhäuser.